Sari la conținut
Educația suedeză vs. cea din sistemul românesc. Cine câștigă?

Educația suedeză vs. cea din sistemul românesc. Cine câștigă?

Competiția – o idee promovată intens în România prin sistemul public, la serviciu, acasă și prin jocuri-concurs care de care mai lipsite de sens. Fiecare dintre noi avem ca și atuuri experiențele de viață și cunoștințele acumulate, însă orice vine la pachet și cu dezavantaje.

În momentul în care lucrăm împreună, atuurile noastre ca indivizi au ocazia de a fi provocate și îmbunătățite iar slăbiciunile noastre ca și grup au șansa de a fi reduse. Suntem mai puternici atunci când suntem împreună. Însă ce se poate face pentru a lucra mai bine la nivel de echipă?

Competiția vs. colaborarea

Suedezii încearcă să elimine competiția din procesul de învățare și din sistemul educațional pentru a se concentra mai mult pe ceea ce fac. În România, presiunea pentru a măsura performanța aproape că i-a făcut pe elevi și pe profesori să lupte pentru supraviețuire. Se simt nesiguri. Se compară mereu unii cu alții și tot ceea ce fac nu mai este pentru educație, ci pentru a supraviețui într-o societate concurențială.

Suedezii sunt mult mai critici legat de ceea ce fac. Îți vor sugera o schimbare doar dacă consideră că ceea ce fac nu are valoare. Dar într-un mediu competitiv precum este cel din România, prea puțini oameni îndrăznesc să propună o schimbare sau să se adapteze unei schimbări noi din teama de a nu fi judecați sau de a-și pierde scaunul.

Din punctul meu de vedere este imposibil să copiezi un astfel de sistem și în România. Cultura sistemului educațional suedez încurajează colaborarea, sistemul este unul deschis iar suedezii caută să îl îmbunătățească în mod continuu.

Descurajează mentalitățile care promovează învingătorii

Unul dintre răspunsuri e simplu și vine direct din sistemul educațional scandinav ce încurajează și răsplătește munca în echipă, însă care descurajează situațiile și mentalitățile ce promovează învingătorii. Nu sugerez prin asta faptul că fiecare ar trebui să primească un trofeu, însă cu siguranță o astfel de abordare la nivel de echipă ar reduce nivelul frustrărilor și i-ar ajuta pe toți membrii ei să colaboreze și să lucreze mai bine împreună.

Auzisem la un moment dat că suedezii nu au olimpici decât la muzică și la competițiile sportive deoarece nu participă la altele. Altcineva îmi spunea că la Școala Germană și la Școala Engleză se face matematică mai serios și că probabil de acolo merg la ceva olimpiade câțiva elevi. Insistând cu căutările pe Google am dat doar peste cele de mai jos:

Baltic Wayolimpiadă de matematică între țările baltice
The International Mathematical Olympiad (IMO) – Olimpiada Internațională de Matematică
Kängurun – Olimpiada Națională Cangurul, la nivel de Suedia
The Nordic Mathematical Contest (NMC) – Olimpiada Scandinavă de Matematică
Internationella Biologiolympiaden (IBO) – Olimpiada Internațională de Biologie

Ca idee, 90 de kilometri este distanța cursei maraton de schi Vasaloppet care se ține în prima zi de duminică a lunii martie în nord-vestul zonei Dalarna, între satul Sälen și orașul Mora. Pentru suedezi, acest eveniment anual trece fără să i se acorde mare importanță. Ca român, probabil te gândești că sunt doar niște oameni nebuni veniți din toate colțurile lumii, care caută să se urce pe schiuri și să parcurgă o rută pe schiuri de-a lungul Suediei. Ei bine, aici sunt campionii țării în care m-am mutat și mă bucur că am prins acum ocazia să vă povestesc ceva despre ei.

Desigur, Suedia ocupă locul întâi și la exportul muzical pe cap de locuitor. Între anii 2001-2007, 52.100 de hit-uri au ocupat topurile muzicale străine, ceea ce este un număr impresionant.

Oferă-le flexibilitate elevilor

Învățatul în sistemul suedez se bazează pe interesul și abilitățile elevilor. Se pune mult preț pe învățământul preșcolar și se oferă ajutor special copiilor care au nevoie de el. Profesorii îi ascultă pe elevi referitor la ceea ce le place să facă și cum învață. Elevii care învață în Suedia pot face alegeri în procesul de învățare.

În România, elevii învață aproape aceleași discipline fără a li se da prea mult spațiu să aleagă. Să meargă acasă cu rezultate bune poate fi un scop pentru ei sau un motiv de mândrie pentru părinții lor, dar nu este neaparat un drum pentru ceea ce doresc elevii să devină mai încolo pe plan profesional.

Facilitează apropierea dintre elevi și profesori

În Suedia, elevii şi profesorii se adresează unii altora folosind prenumele. Acest lucru ajută la crearea unei legături cu profesorii lor, ce poate fi văzută aproape ca și o relație de prietenie. Acest lucru îi face pe elevi să se simtă mult mai comfortabil față de profesorii lor. Elevii nu sunt într-o relaţie de subordonare faţă de profesori, admiterea la facultate nu este o dramă nici pentru tineri și nici pentru părinţii lor, iar cu toate astea, societatea suedeză funcționează bine-mersi.

Învață elevii să colaboreze

Să nu vă imaginați, ca și părinți sau profesori, faptul că copiii știu să colaboreze. În mod explicit, învățați-i cu răbdare să facă acest lucru. Arătați-le cum arată efortul individual în comparație cu cel de echipă. Oferiți-le oportunități pentru a-i ajuta să lucreze împreună ca și grup. Modul natural de a rezolva o problemă poate apărea atunci când acestora li se dă o provocare și se așteaptă ca aceștia să o rezolve împreună prin diverse feluri. În același mod și profesorii au nevoie de aceste oportunități în experiența lor de învățare, așa că ajutați-i la rândul vostru!

Construiește relațiile umane

Oferiți-le elevilor oportunități pentru a se cunoaște între ei. Observați că nu am adus vorba de a ne plăcea unii pe alții. Desigur, asta ajută dar nu este un criteriu obligatoriu pentru a putea lucra împreună. Fiți transparenți unii cu ceilalți!

În orice caz, nu toate tentativele de a-i face pe oameni să colaboreze pot fi un succes, sau nu din prima. Ia timp și efort să creezi un astfel de model care este atât de diferit de cel competitiv. Este în regulă să ne învățăm unii pe alții, să ne cerem ajutorul și să împărțim responsabilități, doar că întotdeauna vom avea nevoie de mai multă practică.

Elimină notele și calificativele

Clasificarea cuiva prin note, deși este o metodă de evaluare a învățării, este ineficientă. Deși așa am practicat-o dintotdeauna, nu ajută pe nimeni. Felul prin care fiecare învață ar trebui să fie unul personal iar fiecare are un anume ritm de învățare. Ar fi bine dacă am căuta metode pentru a ne educa copiii să concureze cu ei înșiși și nu unul cu celălalt, mai ales când punctul de plecare ar putea să nu fie același pentru toți. Cu alte cuvinte, haideți să facem învățarea despre învățare și nu despre cum să ne comparăm unii cu alții!

Nota finală

Ați observat că în țările în care societatea și economia sunt bazate pe o economie ce încurajează competiția sălbatică, economia este instabilă iar inegalitatea socială este mai pronunțată? Tot acolo, autoritățile nu colaborează între ele iar sistemul public nu este unul transparent, lucru care ar putea fi în beneficiul cetățeanului de rând.

Nu știu dacă pot desemna un câștigător între cele sistemele educaționale ale celor două țări, deoarece fiecare are jocul său iar situația fiecărei țări este legată intrinsesc de cultura locală și de valorile societății. Cultura și valorile sunt două sunt lucruri diferite, greu de comparat. Însă pot spune că într-o țară ca Suedia predomină cooperarea, egalitatea, respectul și spiritual civic. De aceea aș putea crede ușor că acesta ar fi motivul pentru care suedezii au ajuns atât de departe.

Poate avem ceva de învățat de la scandinavi doar uitându-ne pentru o clipă la sistemului lor, care se reflectă direct în cultura relaxată din mediul business și în relațiile dintre oameni, despre care voi scrie într-un articol viitor.

 

Poză copertă: Munca de echipă. Societatea suedeză este deseori descrisă ca și una care încurajează individualismul, creativitatea și cooperarea. Munca de echipă și cooperarea este crucială și foarte apreciată în orice companie suedeză, universitate sau organizație.
Sursa: Simon Paulin / imagebank.sweden.se

6 comentarii la articolul "Educația suedeză vs. cea din sistemul românesc. Cine câștigă?"

  1. Si crezi ca in Suedia e diferit, crezi ca ce se invata la scoala e folositor. Nu prea cred. Iar majoritatea nu prea au nici o motivatie sa invete ceva, ca peste tot. Cum zici tu, e nevoie si de necalificati. Pana dispar joburile, ori le automatizezi ori le faci outsourcing.

    Ca sistem educational, ce-l mai bun este cel american. Un american cu skiluri de comunicare mediocre, face praf un european cu skiluri de comunicare bune.

    Degeaba se scot notele la scoala. Cand ajungi sa lucrezi intr-o firma intelegi imediat ce este „forced ranking” si ca bonusul nu se imparte in mod egal. Poti sa ignori? Nu poti.

    răspunde
    • Bun. Iar la urmă, dacă tragi linie, lumea e mai fericită și mai liniștită în sistemul suedez. Și oare cum de economia suedezilor merge mai bine?

      Legat de ultima parte, în Suedia salarizarea depinde de vârstă și vechime. Nu am întâlnit și nu am auzit de angajați care să fie trecuți de 40 și să fie plătiți mai prost ca mine la 33 de ani. Ceea ce e OK.

      Ah, cui nu îi place în Suedia, are energie și vrea să muncească pe rupte, e liber să se mute în Asia sau în America. :)

    • Economia merge mai bine decat cine? Si sa n-o comparam cu Romania, numai pentru faptul ca noi doi vorbim intamplator romana. Exista o multime de tari unde lucrurile stau sensibil mai bine. In special, pentru cei care isi permit sa aleaga.

      Dar pana la urma ai si tu dreptate, Cui nu-i convine poate sa plece. Suedezii pe care i-am intalnit sunt oameni flexibili si pana la urma au plecat pentru ca nu le-au placut viata in Suedia. Pomeneau ceva de socialism si de impozite mari. Pe cat de flexibili, pe atat de critici fata de suedia ;-)

    • Prea puțin îmi pasă de motivele altora de a pleca din Suedia. Și totuși, dacă te uiți, românii emigrează din cauza sărăciei sau a nefericirii în propria țară. 4 milioane au emigrat și vreo 16-17 milioane mai sunt încă în țară. Suedezii se mută în alte țări sau călătoresc pentru a obține experiențe de viață, după care se întorc în Suedia. E mai bine aici în câmpul muncii, se lucrează mai omenesc iar angajații sunt tratați mai bine.

      Legat de plătitul de taxe, există mereu plângăcioși pretutindeni. Nu vrei să plătești taxe? Mută-te în SUA sau în Indonezia. Chiar și în Vietnam, dacă vrei să vezi cum arată un comunism un pic mai modern.

  2. George Petrineanu

    În rest, în Suedia s-a eliminat bac-ul. Bine, după părerea mea.
    Liceul e numai trei ani. Nu așa de bine…

    răspunde
    • Poate că acesta e și planul: nu sunt suficienți angajați pe poziții necalificate și nu au de unde să îi scoată. Sau poate că doresc să scurteze durata studiilor. Dacă e să compar situația cu România și numărul de materii inutile existente în programa de acolo, poate că e o măsură bună.

      În job-ul tehnic pe care îl am acum, poate 3-5% din ceea ce am învățat în facultate și aplic la serviciu. Restul sunt skills-uri pe care le-am dobândit învățând de unul singur sau prin intermediul experienței la alte locuri de muncă.

Lasă un comentariu

Câmpurile marcate cu *, sunt obligatorii.

Poți trimite mesajul folosind taguri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Mă găsești și aici
Abonează-te prin email
Arhivă