Sari la conținut
Megalomania, sportul național la care românii au devenit campioni olimpici internaționali

Megalomania, sportul național la care românii au devenit campioni olimpici internaționali

Observ în presa românească faptul că o mare parte dintre jurnaliștii care scriu articole pe seama olimpicilor, suferă de o stare psihică patologică întâlnită la unele boli mintale și manifestată prin delir de grandoare combinat cu un orgoliu excesiv. Pe scurt, suferă de megalomanie.

Pe același tipar se regăsesc profesorii, elevii, dar și românii care distribuie cu o mândrie de neînțeles astfel de articole. Fenomenul cred că este mult mai vizibil din afara României, mai ales din țările civilizate unde predomină modestia iar sistemul de învățământ scoate altceva mai bun din oameni și nu olimpici.

Cum prezintă presa românească olimpicii

  • Ionuţ Budişteanu, românul care concurează cu fabricile gigant din China. – via Capital
  •  

    Titlul articolului este deplasat și arogant. Să ne înțelegem: nu concurează nimeni cu fabricile gigant din China! Documentarul “Shenzhen: The Silicon Valley of Hardware” cred că v-ar putea oferi răspunsurile la mai multe întrebări.

  • Geniul din Maramureş pe care se bat şase mari universităţi din lume. Paul este expert într-o materie care nu se predă la şcoală. – via Capital
  •  

    Facultățile străine sunt cumva disperate? Unde în lume se practică “bătaia” asta pentru studenți? Și de ce tocmai pentru studenții români? Citind articolul, am aflat despre ce era vorba:

    “Motivat de rezultatele bune, nu doar la olimpiade, ci şi la şcoală, Paul s-a decis să-şi încerce norocul la o universitate din străinătate. A aplicat la mai multe, pentru a-şi mări şansele. Spre surpriza lui, însă, toate cele şase universităţi la care şi-a trimis CV-ul l-au acceptat.”

    Gata, m-am liniștit. Paul a aplicat cu un Curriculum Vitae și a fost acceptat. Și poate că va emigra de tot.

  • Studenţi români în elita de la Oxford. Un sfert de clasă de la Oxford, ocupată de români. 6 din 23 de elevi ai secției Science Computer sunt români. – via Digi24
  •  

    Ceea ce nimeni nu știe în acest moment este câți se vor mai întoarce în România, că probabil asta îi interesează pe românii de acasă. Că eu am emigrat deja în fugă și dus voi rămâne!

    Locuind în Suedia, eu am o problemă de lumea întâia pe care aș vrea să v-o împărtășesc: intrările din marile supermarket-uri din Suedia au început să fie ocupate de cerșetorii români. Se scrie foarte mult despre cerșetorii noștri, iar subiectul despre rasism și discriminare este unul ignorat de autoritățile române, ba chiar se pune problema desființării Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

    “Abrogarea Legii nr. 48/2002 are aşadar ca scop desfiinţarea CNCD ca instituţie bugetară care a făcut dovada în decursul anilor că funcţionează ca o instituţie anti-românească şi anti-naţională, fiind doar un instrument în mâna UDMR şi a altor grupuri de interese de a anula valorile româneşti, valorile tradiţionale creştine şi drepturile românilor în propria ţară, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Teorii conspiraționiste, ziceți? Alți bugetari care stau și nu fac nimic? Haideți să ne facem de cap și să începem Marea Discriminare Națională, fără să mai fim trași la răspundere. Cazurile pot implica discriminări între români, români pe unguri, români pe imigranți, români pe alți români la televizor, la școală, pe Facebook și lista poate continua la imaginația voastră. Poate deveni chiar acceptat social să-i spui altui român că este rasist, că s-ar putea chiar să primească afirmația ta drept compliment! Și să mai și râdă ca un bou.

    Și la final, vă rog, să nu vă mai plângeți între voi că sunteți discriminați prin țări străine, că o veți da în penibil!

  • Ce planuri au elevii români care au câştigat aurul la competiţia de robotică. – via Digi24
  •  

    Bogdan Mihai, elev: “Este un sentiment foarte plăcut să ştii că ai ajuns la un nivel atât de sus încât să vină americanii la tine şi să zică: Bravo! Ne place cum aţi făcut robotul, cum aţi gândit sistemul acela.”

    Povești cu americani.

    Ionuţ Panea, profesor coordonator al echipei de robotică: “În momentul în care noi am spart gheaţa şi i-am bătut pe americani, lucrurile s-au schimbat. Am intrat în cărţi şi se vede că nu le convine, dar nu au ce să facă. Trebuie să ne suporte.”

    Iar americanii!

    Rareş Bădici, elev: “În Canada am dus lupte grele, mai ales împotriva americanilor.”

    Și iar americanii!

    Rareş Bădici, elev: “Avem copii din diverse medii, licee, doar că noi suntem ca o familie la club. Lucrăm noaptea. (…) Şi ca să ne strângem toţi… ne strângem la 8-9 şi ne prinde 4 dimineaţa. Depinde cât de mult e de lucru.”

    Mai avem timp și de noi? Mai dormim?

    Rareş Bădici, elev: “Sper să lucrez la o firmă de design 3D. La facultate vreau să plec în Olanda şi sper să-mi găsesc acolo un loc de muncă.”

    În sfârșit aflăm ce va face Rareș: va emigra.

    Bogdan Mihai, elev: “Aş vrea să merg pe robotică, proiectare. Modelare 3D şi să ajung să lucrez pentru o firmă mare cu roboţi industriali.”

    Adică nu în România. Deci și Bogdan va emigra.

  • Româna, a doua cea mai vorbită limbă la Microsoft. IT-iştii români sunt apreciaţi şi căutaţi de marile companii de profil, datorită pregătirii şi competenţelor în acest domeniu. – via Digi24
  •  

    În cei peste zece ani de când sunt în câmpul muncii, am lucrat cu destul de multe nații. Mă consider norocos pentru faptul că primul meu contact cu Suedia a fost un departament de testare software cu colegi din toată lumea. Întrucât contactul cu cultura suedeză a fost la început un pic șocant pentru mine ca român și am lucrat pe un domeniu nou, nu s-a pus problema să nu am colegi de la care să învăț meserie. Am avut mentori chinezi, pakistanezi, suedezi și indieni, experiență culturală care m-a schimbat ca om și pe care nu aș fi avut-o în România.

    Revenind la articol, am câteva idei de adăugat:

      Prea puțin contează câți români lucrează la Microsoft, iar care este a doua limbă vorbită la Microsoft iar nu contează. Mai mult, văd știrea ca motiv de laudă și cam atât.
      IT-iștii români sunt apreciați doar după ce aplică la un job în străinătate și după ce dovedesc angajatorului că sunt capabili. De apreciat sunt apreciați doar în mintea românilor de acasă.
      Declarația o dă Bruce Andrews, adjunctul Secretarului pentru Comerț din cadrul Departamentului Comerțului din SUA. Vă sună pompoasă funcția pe care o deține, nu-i așa? Pare-mi-se că avem de-a face cu o lingușeală ce a picat direct la fix: în sfârșit ne bagă în seamă un american!
      Nivelul salariilor din România este unul mic în comparație cu cele din Occident. Există interes financiar din partea multinaționalelor străine să creeze locuri de muncă în România, și cam la asta se rezumă totul.

    Scarpină-mi spatele ca să ți-l scarpin și eu pe al tău, cum zice suedezul, și neaparat să fie implicați americani în știre că dă bine. Și uite cum am împachetat frumos o știre și am făcut-o senzațional, pictând problemele din sistem.

    Vă recomand să citiți și povestea cu “miliardarul și pulimea”, care descrie mai bine fenomenul.

  • Rezultate excepționale obținute la Olimpiada Internațională de Șmangleală Sincron
     
    Olimpiada de șmangleală / Sursa: Facebook
    Olimpiada de șmangleală / Sursa: Facebook

    Echipa de olimpici români a obținut locul I, de fapt TOATE LOCURILE, la Olimpiada Internațională de Șmangleală Sincron, atât ziua, dar mai ales noaptea, desfășurată în secret la Palatul Victoria. Felicitări olimpicilor noștri! Ne-ați unit, rezistăm!

  • Până unde duce megalomania românească? Până la nivel politic și militar!

    Dacă locuiești într-o țară de lumea întâia, gen Suedia, o astfel de știre te zgârie pe urechi și cu siguranță nu ar trece neobservată. Nu se fac asemenea declarații, întrucât răspândesc panică și crează reacții din partea altor țări, gen Rusia! Iar dacă am prins ocazia să ne fălim americanilor cu rezultatele românilor la olimpiade, cu ce deranjează dacă o facem și cu armata?

    Nu, domnule Președinte!

    Un stat capătă credibilitate internațională dacă scapă de politicienii corupți, în primul rând. Dacă are grijă de cetățenii lui. Dacă îi educă și îi ajută să gândească liber. Dacă le deschide orizonturile și le arată că țara lor este un model bun de urmat pentru alții, nu din punct de vedere militar, ci ca nivel de trai. Dacă le oferă cetățenilor transparență și acces ușor la informațiile de interes public. Dacă promovează campaniile antidiscriminare și dacă recunosc rolul important al instituțiilor care se ocupă de cazurile de corupție, discriminare și rasism. Dacă nu își alungă cetățenii din România, ca mai apoi să le ia banii trimiși acasă la familiile lor sub diferite forme. Dacă nu-și mai umilește cetățenii pe banii lor. Dacă scapă de birocrația obositoare și de mentalitățile bolnave cu fentatul statului la coadă pentru permisele de conducere din Pipera, anume că preocuparea aleșilor nu este să stea la coadă, precum o face un cetățean de rând!

    Ce face România aici? Se umflă în pene în timp ce mai are multe probleme nerezolvate.

    Pictează!

    Bagă DJ placa aia cu mândria și betonul!

     

    Poză copertă: NOU. NEMAIVĂZUT. Fenomenul omenirii. Omul. Jumătate cap de bou, jumătate cap de om. Două limbi: una de bou, una de om. Dinți de fiară sălbatică. În cap un început de corn.
    Sursa: Fotograful a preferat anonimatul. Se știe el cine este. :-)

    3 comentarii la articolul "Megalomania, sportul național la care românii au devenit campioni olimpici internaționali"

    1. Aici ai dreptate. Asta cu olimpicii sau cu sportul face parte din spalarea de creier. In tarile vestice parca mai accentuata decat in romania.

      răspunde
    2. George Petrineanu

      O foarte buna sinteza, echilibrata si cu exemple bine analizate, dupa parerea mea. Periodic trebuie sa avem obiceiul sa ne facem curatenie in idei.

      Totusi, vreau sa fiu citeva clipe si avocatul diavolului. De ce nu ne dezbaram mai usor de niste ticuri daca totul e atit de rational si ni se explica.

      Cum vad eu lucrurile, traim intr-un „culcus” pe care ni l-am amenajat in decursul vietii, de multe ori cu truda. Este locul in care gasim totul cu ochii inchisi. Acasa la noi (daca nu sintem sub stare de ebrietate) ne ducem intotdeauna sa ne culcam in dormitor, nu in alta incapere de fiecare data.

      Atunci cind apare un motiv serios, indiferent care, sa nu mai folosim „culcusul”, „dormitorul” ne putem lovi de o criza. Mai ales cind motivul e o constingere venita dinafara (chiar daca e un sfat cu bune intentii).

      „Muta-te imediat de aici, iti spun!” E un indemn caruia nu-i poti da curs. Motivul firesc si natural este ca trebuie sa pregatim un alt loc in care sa ne mutam, fizic, sau in domeniul a ceeace gindim. Si acest loc nu exista. Nu puteam sa credem cu toata taria un lucru (chiar daca pentru altii e limpede ca e gresit) si in acelasi timp sa complotam impotriva noastra cu un „plan B”. Sau poate ca da… Trebuie sa ne obisnuim si cu acest exercitiu.

      răspunde
      • La ce anume te referi, George? :)

        Ceea ce am scris mai sus pornește din niște mentalități care se schimbă greu. Sunt sigur că sunt și o formă de manipulare, iar asta e ceea ce încercam să explic mai subtil. Nu îi pot convinge pe românii de acasă să emigreze (nu acesta e scopul acestui blog), ci să le deschid ochii prin prizma unui român emigrat, resemnat (dar care încă luptă) și care vede mizeriile de acasă dintr-un alt unghi.

        Îmi este foarte clar de ce modelul suedez nu va funcționa niciodată la noi, sau măcar vrem să preluăm din el lucrurile bune: https://www.romaninsuedia.ro/politicienii-romani-despre-suedia/

        răspunde

    Lasă un răspuns

    Mă găsești și aici
    Abonează-te prin email
    Arhivă