Sari la conținut
Cum o româncă și un suedez fac casă bună

Cum o româncă și un suedez fac casă bună

Cum l-am cunoscut pe suedez? La mine a fost soarta!

L-am întâlnit pe Niclas în pendeltåg după 5 luni în Suedia. Am venit în tren din direcții diferite, fiecare încercând să găsească un loc cât mai aproape de ieșirea unde trebuia să coboare. Ce crezi? Am ales același loc și ne-am ciocnit! Și așa au trecut trei ani.

La nunta noastră, lumea a venit de plăcere. Unii au dat bani, alții cadouri, iar alții doar o felicitare, dar importantă a fost simplitatea evenimentului, plin de emoție. Chiar simți că oamenii se simt bine și la sfârșit ți-ar mulțumi și în genunchi dacă ar putea pentru o nuntă minunată. Am avut și tradiții românești, dar minimale și s-a dansat în timpul cinei, ceea ce i-a impresionat la maxim pe suedezi. S-au ridicat toți și am făcut o horă mare cât restaurantul (Carlshälls Gård), au dansat pe Nicu Paleru și au râs cu o poftă de n-ai mai văzut.

S-a furat mireasa, bineînțeles, “obicei” organizat de suedezii prieteni ai lui Niclas, care au citit pe net toate tradițiile românești în colaborare cu prietenii mei români. M-au dus pe brațe la Medborgarplatsen la terasă. Toți consumatorii m-au aplaudat și felicitat în gura mare – cred că li s-a părut interesant să apară o mireasă la terasă. Am primit șampanie și au pus în difuzoare melodia mea preferată.

Ce să zic? Nu m-am îmbogățit după nuntă și nu asta am urmărit. Financiar -cum spune și articolul- am ieșit în minus, dar emoțional am ieșit mult pe plus. Și într-adevăr, preotul a fost femeie, și, cu toate că mama mea vine dintr-un sat din România, nu i s-a părut nimic anormal.

Simplu și fără stres. 8-06-2014 a fost minunat! Important e să te bucuri de momente fără să te gândești la bani. Unchiul meu are o vorbă: “nepoată, nu banii mă fac pe mine, eu îi fac pe ei!

Au fost multe surprize și lacrimi la discursurile familiei și ale prietenilor. L-am surprins pe Niclas prin faptul că am fost la un studio și am înregistrat un video pentru el (am cântat melodia lui AgnesEn Sån Karl).

Toți au rămas mască, iar Niclas bineînțeles că m-a surprins făcându-mi o declarație și mi-a cântat un cântec în limba română.

Deși suedezii nu flirtează în mijloacele de transport în comun și fiecare alege un loc cât mai departe de celelalte persoane, totuși, eu dacă aș fi bărbat, nu aș ezita să încerc un flirt discret și cu bun simț. La noi s-a întâmplat contrariul: suedezul a agățat, suedezul a vorbit prima dată, suedezul a sunat și suedezul a câștigat!

Faza frumoasă a fost când am fost împreună la prima cină cu prietenii lui Niclas. Prima întrebare a lor a fost:

“Cine a făcut primul pas?” și se uitau spre mine. Iar eu hotărâtă, răspund:
“Niclas!”

Complimentele am obervat că au efect. Suedezii nu se coplimentează “Vai, ce bluză frumoasă ai! E nouă?” sau “Te-ai tuns? Ce bine îți stă!” etc. Suedezii sunt impresionați de complimente, însă zic că trebuie doar simțit momentul. De-aia l-au felicitat prietenii și prietenele, pentru că nu se așteptau ca Niclas să facă primul pas.

Niclas a fost ager la momentul potrivit și în general este un bărbat foarte calm, sensibil și liniștit. E așa cum mi-l doresc!

 

Sursa: articol primit pe e-mail de la Cornelia, pe care am cunoscut-o pe grupul de Facebook “Români în Suedia”.

Lasă un răspuns

Mă găsești și aici
Abonează-te prin email
Arhivă