Sari la conținut
Ce cred tinerii politicieni români despre Suedia, țara politicienilor fără beneficii și imunitate

Ce cred tinerii politicieni români despre Suedia, țara politicienilor fără beneficii și imunitate

Politicienii suedezi nu sunt privilegiați în fața legii și nu se bucură de niciun fel de imunitate, statut pe care îl văd la acest moment ca fiind coșmarul politicienilor români.

Suedezii ca oameni, nu au pretenții de lux și bogăție, iar acest lucru este valabil și pentru politicienii suedezi. De secole, structura socială a Suediei a fost direcționată către o organizație cu egalitate socială între membrii comunității. Echitatea socială a fost și încă rămâne una dintre principalele obiective ale organizării politice și sociale din Suedia. De aceea, politicienii și chiar miniștrii nu se așteaptă la tratamente sau beneficii speciale aici în Suedia.

În mod natural, mulți miniștri precum și toți ceilalți cetățeni, pot avea mașinile lor private și de obicei locuiesc în case confortabile, acele case care, aproape fără excepție, sunt cumpărate printr-un credit bancar. Dobânzile la locuințe sunt mici aici, în prezent undeva în jur de 1.5%, din care Skatteverket (Agenția Națională de Administrare Fiscală din Suedia) returnează 30% din dobândă, an de an cetățenilor care au rate la locuințele sau la creditele de nevoi personale.

Ei bine, în România se vorbește despre acest sistem și se dorește să îl avem implementat și la noi. Îl doresc doar românii care încă mai speră, protestează acum în fața Palatului Victoria și văd prin el visul suedez adus în România de vreun politician aparent sincer, care va folosi modelul suedez drept campanie de promovare personală pe pagina lui de Facebook, iar la final va adăuga haștag-ul #80%prezențalavot.

Politically correctness-ul românesc are un nou nume! Faceți cunoștință cu Mihai. Se recomandă ca și Consilier Parlamentar la Parlamentului României / Camera Deputaților. A citit în două minute articolul meu despre “cum presa internațională șifonează imaginea Suediei manipulând cititorii și răspândind panică”, după care a răspuns cu un filozofic “Mulțumesc! Foarte interesantă analiza!”.

Îi place modelul suedez, asta e clar!

Și la final a mai tras un râgâit din fotoliul lui în timp ce stătea cu berea în mână.

Și cam atât.

Cu alte cuvinte, mulțumesc dar fac eu cum știu mai bine, iar acum o dau pe statusuri melancolice ca să îmi atrag simpatie politică.

#neamsăturat #lasănelasăne #noisăfimsănătoși

Mi-au plăcut comentariile lui George, în special al doilea. Confirm cele spuse pentru cazul meu:

Ceea ce este interesant însa cu privire la aceste cazuri este rata schimbării începând din momentul stabilirii în această țară (cu rotunjiri și variații firești): primele 3 luni, 15-20%, primul an 25-40%. Primii 3 ani: 60%. Primii 5 ani: 80-95%. Interesant este că schimbarea de dupa un an (estimată de mine la 40%) este sensibil majoră, s-ar putea spune “de vis” și arată potențialul.

Realitatea anului 2017, în România

Stilul de viață din România este unic iar Suedia e cu totul altceva. Vă propun ca mai bine să uitați pe moment de modelul suedez și să nu îl mai visați cu ochii deschiși în România. Cel puțin pentru câteva zeci de ani, până când nu se mai schimbă vechile mentalități românești. Asta dacă se vor mai schimba…

Ceea ce am scris mai sus ar fi cu siguranță o temă de dezbatere din partea presei într-o țară din lumea întâia. Deocamdată, în cazul României, discuțiile cu iz și finețuri de Suedia sunt ca și cum ai aduce vorba de rezolvarea problemei rasismului în România, unde este acceptat și recunoscut la scară largă. Nu pare nici să fie văzut ca fiind ceva rușinos. Proiectul de lege iniţiat de fostul deputat Bogdan Diaconu, prin care este desfiinţat Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, a fost aprobat tacit de Camera Deputaţilor, pentru că nu a fost discutat în termenul regulamentar de către for, şi va merge la Senat, pentru dezbaterea finală. – via Digi24.

 

Poză copertă: Vedere peste Riddarholmen și Primăria din Stockholm.
Sursa: Björn Olin / imagebank.sweden.se

4 comentarii la articolul "Ce cred tinerii politicieni români despre Suedia, țara politicienilor fără beneficii și imunitate"

  1. „… Vă propun ca mai bine să uitați pe moment de modelul suedez și să nu îl mai visați cu ochii deschiși în România. Cel puțin pentru câteva zeci de ani ….”
    Zeci de ani? Pardon! Trebuie sa uitam pentru eternitate nu modelul suedez, orice model. Nu avem noi trecutul si istoria cehilor, ungurilor, francezilor si chiar a suedezilor.
    Tara construita pe un fundament gresit ….

    răspunde
  2. Christian

    Încă din trecutul îndepărtat, organizarea social-politică a Suediei a fost orientată spre egalitate. Kronojord, skattejord și frälsejord sunt un exemplu istoric în acest sens.. Cât despre România și situația sa, zic că nu se poate vorbi de implementarea sau copierea modelului social suedez sau a vreunui program. România are un alt fundament valoric, inferior cel Suediei și care nu este favorabil acelor politici sociale. E o chestiune culturală..

    răspunde
    • George Petrineanu

      Christian, dupa parerea mea, „un alt fundament valoric, inferior” suna ca un argument pro. Motorul progresului este sa inlocuiesti un fundament valoric inferior cu unul superior. Nu este intotdeauna posibil, dar am impresia ca in alte domenii lumea se incapatineaza sa incerce tocmai asta: sa schimbe lucrurile defectuoase cu unele mai bune, daca se poate probate in alta parte. Sa schimbe improvizatiile cu un produs standard, rodat.
      Dinamica sociala nationala si internationala nu mai este aceeasi cu cea istorica pe care o pomenesti. In acele vremuri nu poposeau hoarde de chinezi turisti la Stockholm ca acum. Avem globalizare, schimb de idei (nu numai pentru a scrie pe blog si facebook). Lumea lucreaza in alte tari decit e nascuta. Deci, daca nici acum nu sint intrunite conditiile pentru o osmoza a ideilor atunci cind?
      Românii, chiar daca par de sorginte conservatoare, au absorbit cu un apetit imens o serie de modernitati fara constringere si legi. Deci mecanismul exista, esecurile se datoreaza doar nepriceperii sau lipsei noastre de chef in a incerca.
      De ce sa nu incerci ceva a carui cistig ar fi enorm? Prin 1998 Basescu a dat o sentinta inteleapta ca România nu va avea si nu trebuie sa aiba niciodata autostrazi. Ce s-a ales din previziunea lui stim cu totii.

      răspunde
  3. George Petrineanu

    Bine punctat!

    Deși părerea mea e că modelul de administrație și maniera de lucru suedeză conține ingrediente puternice care tratează si mentalitatea.

    răspunde

Lasă un comentariu

Câmpurile marcate cu *, sunt obligatorii.

Poți trimite mesajul folosind taguri HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Mă găsești și aici
Abonează-te prin email
Arhivă
%d blogeri au apreciat: