Cum presa internațională șifonează imaginea Suediei manipulând cititorii și răspândind panică

În ultimele zile mi-a atras atenția scandalul degenerat din afirmațiile lui Donald Trump legate de Suedia, așa că am luat decizia de a mă implica și eu.

Pe suedezi i-am văzut relaxați pe seama politicii, însă cei care se agită cel mai mult în online sunt… românii. La orice chestie pozitivă le-aș spune unora despre Suedia, îmi întorc 5 lucruri negative din lista de mai jos. Ministerul Suedez al Afacerilor Externe a scris un comunicat pe pagina lor, pe care îl voi traduce cititorilor mei.

În ultima vreme au fost răspândite informații simpliste și ocazional complet incorecte cu privire la Suedia și politica de migrație suedeză. Aici, Ministerul Suedez al Afacerilor Externe se uită la unele dintre cele mai comune afirmații.
 
Afirmație: “Suedia a avut primul atac terorist nu cu mult timp în urmă”
 
Fapte: Singura încercare cunoscută a unui astfel de atac a fost în 2010. Nimeni nu a fost rănit, decât atacatorul.

Sursa afirmației: NY Times și The Guardian. Da, se confirmă descrierea acelui incident!

Afirmație: “A fost o creștere majoră în violenței armate în Suedia.”
 
Fapte: În termeni generali, violența a scăzut în Suedia în ultimii 20 de ani. În același timp, sondajele arată în mod repetat faptul că oamenii din Suedia, cât și din alte țări vestice, au percepția că violența crește de fapt. Percepția violenței crescute este legată de numărul imigranților din Suedia. Cu toate acestea, cercetările arată faptul că nu este nicio legătură care indică faptul că imigrarea conduce la creșterea criminalității. În ciuda faptului că numărul de imigranți a crescut în Suedia din 1990 încoace, expunerea la crimele violente a scăzut.
 
Datele raportului crimelor din Suedia arată că în ceea ce privește violența letală, în general a existat o tendință de scădere în ultimii 25 de ani. Cu toate acestea, nivelul din 2015 – atunci când s-au raportat un total de 112 de cazuri de violență letală – a fost mai mare decât pe perioada mai multor ani.
 
Studiile Consiliului Național pentru Combaterea Criminalității arată faptul că violența letală ce implică folosirea armelor a crescut în contextul conflictelor criminale. Numărul de împușcări confirmate sau suspectate a fost cu 20% mai mare în anul 2014 decât în anul 2006. Statisticile arată de asemenea faptul că 17 oameni au fost uciși de schimburile de focuri în anul 2011, în timp ce numărul din anul 2015 a fost 33.
 
Cifrele United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC) arată faptul că în anul 2012, 0.7 crime au fost comise în Suedia la un număr de 100.000 de locuitori.

Sursa: Cifrele date de suedezi se confirmă!

O hartă interactivă a lumii am găsit aici, cu ultimele date din 2014.
Facem și noi astfel de studii? Avem statistici publice, precise și neinfluențate politic în acest sens?

NU!

România vs. Suedia, anul 2012: 1.7 vs. 0.7 crime la un număr de 100.000 de locuitori. Dă bine un total de 378 de crime în România comparate cu 68 în Suedia (tare am impresia că asta vă preocupă acum), chiar dacă Suedia are jumătate din populația României?

NU!

Alte cifre cu țările unde românii emigrează masiv sau cu care ne putem compara cât de cât:

Germania: 0.8 (2011)
Spania: 0.8
Italia: 0.9
Franța: 1
Regatul Unit: 1 (2011)
Polonia: 1.2 (2011)
Ungaria: 1.3
Belgia: 1.6
Bulgaria: 1.9
Statele Unite ale Americii: 4.7! Donald Trump a citit acest raport? Glumesc.
Republica Moldova: 6.5? Ce se întâmplă acolo și de ce?!?

Frumos! Cu alte cuvinte, suedezii ne pot face de rușine din numere în orice moment: avem dublul ratei criminalității în România în comparație cu țara lor. Imigranții veniți în România sunt în minoritate, deci numărul imigranților nu are nicio legătură cu rata criminalității unei țări. În contextul unui atac terorist pe teritoriul Suediei, cum a fost cel din anul 2010, rata criminalității unei țări aproape rămâne neschimbată. În Suedia a decedat chiar teroristul!

Discuția se pune acum la modul: judecăm un incident izolat și o luăm razna, sau analizăm cifrele la nivel de țară? Sau ne luăm acum și de topurile țărilor străine ce includ și români emigrați din România care produc crime?

Dubla crimă în Italia. Un român și-a ucis iubita și fetița de numai 2 luni în locuința din Salerno. – via Știrile ProTV

Ne omorâm între noi și în accidente de mașini (unde probabil România stă iar “bine” în ceva top internațional rușinos), după care apărem la Știrile ProTV de la ora 17:00, iar Anul Nou îl începem la Prima TV cu vedete inculpate pentru uciderea a trei oameni, recent eliberate de la închisoare după 3 ani. Poza de mai jos a fost făcută pe 1 ianuarie 2017, când am schimbat canalul la întâmplare în timp ce eram în vizită la un prieten.

Afirmație: “A avut loc o creștere majoră a numărului de violuri în Suedia.”
 
Fapte: Numărul de violuri raportate în Suedia a crescut. Dar definiția termenului de viol s-a extins în timp, ceea ce face dificilă compararea cifrelor. Este, de asemenea, o inducere în eroare comparația cu alte țări, unde multe acte care în Suedia sunt considerate violuri în conformitate cu legislația suedeză, nu sunt considerate viol în multe alte țări.
 
De exemplu: În cazul în care o femeie din Suedia raportează că ea a fost violată de către soțul ei în fiecare noapte timp de un an, acest incident este numărat ca 365 de infracțiuni distincte; în majoritatea celorlaltor țări acest lucru ar fi înregistrat ca o singură infracțiune, sau nu s-ar fi înregistrat deloc ca și delict.
 
Dorința de a raporta aceste infracțiuni, de asemenea, diferă în mod dramatic între țări. O cultură în care aceste delicte sunt discutate în mod deschis, iar victimele nu sunt învinuite, va avea mai multe cazuri raportate. Suedia a făcut un efort conștient pentru a încuraja femeile să raporteze orice delict.

Implicațiile legale ale termenului “viol” (în limba suedeză):

Codul Penal: Brottsbalk (1962:700)
Securitatea Națională: Sondajul 2017 pentru vulnerabilitate, insecuritate și încredere

Îmi este clar de ce Suedia arată astfel în topuri, în comparație cu România:

• Educația (sexuală și nu numai), care la noi lipsește! Violul ia multe forme prin ochii românilor ce nu consideră că trebuie declarat.
• Românii găsesc scuze la viol, eventual și la bătaia domestică: 55 % dintre români sunt de părere că sunt situații în care violul poate fi justificat, ocupând primul loc în acest top rușinos. Este cel mai mare procent din UE, aproape dublu de media celorlalte state ale blocului comunitar. Pe “podium” mai urcă Ungaria, unde 47% dintre respondenți consideră că există justificări pentru viol și Bulgaria, unde 43% dintre respondenți sunt de aceeași părere. La polul opus se află state precum Finlanda, Spania și Suedia, unde numai 6% dintre respondenți cred că există situații în care relațiile sexuale fără consimțământ pot fi acceptate. – via Digi24
• Violul și tăcerea se și cumpără! În schimbul retragerii plângerii, eleva eminentă, premiată în 2015 de Ministerul Educaţiei cu distincţia “Meritul Olimpic”, a primit de la inculpat suma de 50.000 de lei. – via Ziarul Adevărul

Iar instanța a acceptat! Violul are un preț? De când? Părinții sunt cei care au dorit acea sumă de la agresor? Nu este cumva caz de Protecția Copilului? De ce s-a oprit ancheta în acel punct?

Și să nu uităm de faptul că scandinavii nu-și mai bat nici câinii de ceva secole încoace. Sunt sigur că norvegienii de la Barnevernet și suedezii deja și-ar pune mâinile în cap dacă s-ar fi ocupat de acest caz!

• Legislația românească permisivă. Condamnat la 8 ani de închisoare, un violator a scăpat de pedeapsă după ce victima l-a iertat înainte de pronunţarea sentinţei definitive. – via Ziarul Adevărul

Groaznic! Adică se putea “rezolva” și dacă violatorul ar fi mers la fată cu o sacoșă de bani, pentru a-i cumpăra tăcerea? Judecătorul, fiind informat de caz, mai permitea ca rezolvarea situației să fie acceptată “la mica înțelegere”?

• Teama de violator. Părinţii unei eleve de 16 ani de la Grupul Şcolar ”Mihail Sadoveanu” din comuna Borca au depus o sesizare la Poliţie în care se arăta că fata a fost violată. Ulterior, în urma audierilor, cei doi adolescenţi au declarat că a fost vorba despre un act sexual consimţit. – via Ziarul Adevărul
• Misoginismul și sexismul izolat al organelor de poliție, combinat cu rușinea persoanei vătămate de a raporta violul. Aici intră iar în categoria lipsei de educație de la primul punct. Unii bărbați consideră că este în regulă să fii misogin! Misoginismul și sexismul nu funcționează deloc cu femeile suedeze (educate de mici să respingă astfel de apucături masculine) și nici la nesfârșit cu o parte din cele românce.

Și lista poate continua…

Afirmație: “Refugiați se află în spatele creșterii infracționalității, dar autoritățile mușamalizează.”
 
Fapte: Conform studiului Consiliului Național Suedez pentru Combaterea Criminalității, aproximativ 13% din populație a fost victima unei infracțiuni împotriva lor în anul 2015. Aceasta este o creștere față de anii precedenți, deși este aproximativ la același nivel ca și în anul 2005.
 
Consiliului Național Suedez pentru Combaterea Criminalității a realizat două studii în reprezentarea persoanelor din medii străine în rândul persoanelor suspectate de crimă, cel mai recent în 2005. Studiile arată că majoritatea celor suspectați de crime s-au născut în Suedia, de la doi părinți născuți suedezi. De asemenea, studiile arata ca marea majoritate a oamenilor din medii străine nu sunt suspectați de nici o crimă.
 
Oameni din medii străine sunt suspectați de infracțiuni mai des decât oamenii dintr-un fond suedez. Potrivit celui mai recent studiu, oameni din medii străine au de 2,5 ori mai multe sanse de a fi suspectați de infracțiuni decât persoanele născute în Suedia din părinți născuți suedezi. Intr-un studiu ulterior, cercetatorii de la Universitatea din Stockholm au arătat că principala diferență în ceea ce privește activitatea infracțională între imigranți și alte persoane din populație s-a datorat diferențelor din condițiile socio-economice în care au crescut în Suedia. Aici intră factori cum ar fi veniturile părinților și circumstanțele sociale din zona în care un individ a crescut.
 
Agențiile guvernamentale suedeze nu au nimic de câștigat de acoperire statistici și fapte; ei caută un dialog deschis și bazat pe fapte. Suedia este o societate deschisă guvernată de un principiu de acces public la documentele oficiale. Acest lucru înseamnă că membrii publicului, de exemplu persoane fizice și reprezentanții mass-media, au dreptul de accesa informațiile legate de activitățile guvernamentale centrale și locale.

Accesul la informații în țările nordice: o comparație a legilor din Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Islanda și regulile internaționale. – via Nordicom

Afirmație: “În Suedia sunt zone unde nu intră nimeni, unde criminalitatea și grupuri de răufăcători au preluat controlul și serviciile de urgență nu îndrăznesc să intre.”
 
Fapte: Nu. Într-un raport publicat în februarie 2016, Autoritatea Poliției suedeze a identificat 53 de zone rezidențiale din întreaga țară care au devenit din ce în ce mai marcate de delicte, tulburări sociale și de nesiguranță. Aceste locuri au fost etichetate incorect drept “zone no-go”. Ceea ce este adevărat, cu toate acestea, este că în mai multe dintre aceste zone poliția s-au confruntat cu dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor lor; dar nu este cazul în care poliția nu intră acolo sau că legea suedeză nu se aplică acolo.
 
Cauzele problemelor din aceste domenii sunt complexe și au fațete multiple. Pentru a inversa tendința, mai multe inițiative sunt necesare la nivelul întregii societăți, la toate nivelurile.

 
Citește mai multe: Poliția Suedeză (în limba suedeză)
 
România:

• Hădăreni, Craiova și Racoș sunt localitățile în care au avut loc trei dintre cele mai violente conflicte interetnice din România ultimului sfert de veac. De fiecare dată, de o parte a baricadei a stat comunitatea romă. Și tot de fiecare dată, de vină a fost rasismul – o boală de care societatea românească încă suferă. În Racoş, romii stau într-un cartier separat, împrăștiat pe un deal. Jos, în capătul străzii care duce spre mahala, sute de polițiști și jandarmi au fost mobilizați pentru a opri răscoala.
   
  Deci și în România există zone de genul, unde locuiesc cetățeni români? Cu alte cuvinte, noi avem probleme cu cetățenii noștri români și nu cu imigranții. – via Digi24: Romii, străinii de lângă noi. Cum au ajuns românii printre cei mai rasiști europeni.
   
  Ba și cu imigranții avem o problemă, că nu îi vrem în România! – via Știrile ProTV: România nu va accepta cotele obligatorii de refugiați impuse de Bruxelles. Este reacția tranșantă a președintelui Klaus Iohannis, după ce Comisia Europeană a anunțat că ar trebui să primim 6.351 de imigranți și nu 1.785, așa cum ne-am angajat.

 

• “Zidul romilor” din Baia Mare, un subiect dezbătut pe plan mondial. Tare mă mir cum de România încă nu își ia amendă de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru discriminarea comunităților de romi. – via Ziarul Adevărul

 
Este posibil ca acest interviu cu Cătălin Cherecheș (primarul municipiului Baia Mare), coroborat și cu restul intervențiilor și acțunilor sale, să fie puncte serioase de plecare în direcția stabilirii unui diagnostic din partea unui psiholog.

Afirmație: “Nivelul ridicat al imigrației înseamnă că sistemul în Suedia este pe punctul de colaps.”
 
Fapte: Nu. Economia suedeză este puternică. În ciuda costurilor ridicate ale imigrației, Suedia a înregistrat un excedent finanțelor publice în 2015, iar previziunile indică faptul că surplusul este setat să crească până în 2020.
 
Mai mult decât atât, Suedia a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din Europa în ultimii doi ani. Șomajul în rândul tinerilor a scăzut considerabil și acum este la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani, iar șomajul pe termen lung (12 luni sau mai mult) este cel mai scăzut din UE.
 
În plus, Forumul Economic Mondial a identificat Suedia ca fiind printre țările de top în multe clasamente internaționale.
 
Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2017/01/why-sweden-beats-most-other-countries-at-just-about-everything/

Guvernul suedez are o nemulţumire mai puţin obişnuită: încasează prea multe taxe. Companiile şi populaţia plătesc mai mult decât ar trebui datorită dobânzilor pe care le primesc în conturile fiscale, mai atractive decât cele bancare, care sunt negative, relatează Financial Times. Datele oficiale publicate miercuri arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe. – via Digi24

Raportul de țară publicat de Comisia Europeană atrage atenția asupra dezastrului pe piața muncii: peste un milion de români lucrează la negru. Tinerii vor continua să emigreze. – via România Liberă
 
Nu dorește și România să împrumute ceva bani de la suedezi? Nu de alta, dar îi văd pe plus cu banii din cont și poate au grijă și de noi.

Un număr mare de persoane au căutat protecție în Suedia. În 2015, aproape 163.000 de persoane au solicitat azil aici. Măsurile luate ulterior de Guvern, inclusiv controale temporare de identitate și controale la frontieră, precum și noua legislație temporară de azil, au dus la reducerea numărului de persoane care caută acum azil în Suedia.
 
Răspunsul aici: Oficiul suedez pentru Migrare (Migrationsverket)
 
Suedia are nevoie de imigrare pentru a compensa scăderea numărului de copii născuți aici.
 
Răspunsul aici: Istoria migrației în Suedia

Per-Erik Muskos, membru al consiliului comunei Övertorneå, a creat luni o moțiune care să permită angajaților să facă sex în timpul programului de lucru. El spune că municipalitatea suferă de o natalitate scăzută, deci procreerea trebuie încurajată. În timp ce sexul este o forma excelenta de exercițiu și are efecte pozitive asupra organismului uman, municipalitatea ar împușca doi iepuri dintr-o lovitură: ar încuraja angajații să meargă acasă timp de o oră din pauza de exerciții fizice și să facă sex cu partenerul, deci să își îmbunătățească viața în cuplu.

Deci în Suedia și venim cu propuneri de legi noi, nu doar vorbim! Am dedicat aici un articol legat de problema ratei natalității scăzute a danezilor și suedezilor.

Afirmație: “Musulmanii vor fi în curând în majoritatea în Suedia.”
 
Fapte: Nu. Se estimează că există câteva sute de mii de oameni din Suedia, ale căror rădăcini se află în țările predominant musulmane. Dar această cifră nu spune nimic despre cât de multe sunt religioase sau nu.
 
Comunitățile musulmane religioase au aproximativ 140.000 de membri. Acest lucru este de aproximativ 1,5% din populatia Suediei. Cele mai mari comunități credincioase sunt Biserica Suedeză, Mișcarea Penticostală și Biserica Romano-Catolică. Din cei zece milioane de locuitori ai Suediei, 6,2 milioane sunt membri ai Bisericii Suedeze.
 
Prejudecăți și atitudini negative față de musulmani există în multe domenii ale societății. Un raport publicat de Ombudsman (Avocatul Poporului) în 2015 arată că islamofobia se manifestă în amenințări, violență, abuz verbal, atacurile mass-media, hărțuirea în școli, oportunități nefavorabile pentru găsirea unui loc de muncă, precum și în alte moduri.

Vreți să vedeți cum funcționează propaganda românească împotriva Suediei și cine o face? Citiți aici!

 

Poză copertă: Stockholm: Cancelaria Guvernului suedez în stânga și Parlamentul Suediei în dreapta.
Sursa: Ola Ericson / imagebank.sweden.se